La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată dintr-un sat și un târgușor, ambele denumite Răducăneni; târgușorul data din 1830, iar satul se înființase la 1806 pe pământurile hatmanului Răducanu Roset, de la care și-a luat numele. Existau în comună o biserică datând din 1826 și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bohotin și Isaia, ambele formate numai din satele respective de reședință, precum și din comuna Bazga, formată din satele Bazga și Roșu. Comuna Bohotin avea 1051 de locuitori, două fabrici de băuturi alcoolice, o școală cu 41 de elevi înființată în 1879 și o biserică construită în 1852. În comuna Isaia trăiau 301 locuitori și se aflau două biserici.
Comuna Bazga avea 1064 de locuitori.
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Isaia și Bazga, și alipirea satelor lor la comunele Bohotin, respectiv Răducăneni. Cele două comune făceau parte din plasa Răducăneni, a doua fiind reședința plășii; comuna Bohotin, cu satele Bohotin, Moșna, Gura Bohotin și Isaia, avea o populație de 5200 de locuitori, în vreme ce comuna Răducăneni avea aceeași populație în satele Bazga, Răducăneni-târg și Roșu.
După al Doilea Război Mondial, satul Moșna s-a separat de comuna Bohotin formând o comună de sine stătătoare. Comunele Bohotin și Răducăneni au fost transferate raionului Codăești și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, ele au trecut la județul Iași; comuna Bohotin a fost desființată, satele ei trecând la comuna Răducăneni; satul Bazga a fost tot atunci desființat și el și comasat cu satul Răducăneni.