Așezare

Comuna este situată în zona central-nordică a județului, în sud-vestul Câmpiei Jijiei, pe malurile râului Bahlui, care formează pe teritoriul comunei lacul de acumulare Tansa. Este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre sud-est de Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari.
Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi.

Relieful - aspecte generale

Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine.

Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înălțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și coline mai joase separate de văi largi.

Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei.

Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Rușilor sau "Dealul Plângerii"), pe acest din urmă deal s-a ridicat o cruce din marmurăîn memoria belceștenilor căzuți pe câmpurile de luptă.

Clima și hidrografia

Clima caracteristică comunei Belcești se încadrează în tipul de climă temperat-continentală de nuanță excesivă, specifică Podișului Moldovei.

Hidrografic teritoriul comunei este cuprins în sectorul mijlociu al râului Bahlui, pe teritoriul comunei Bahluiul are o lungime de 15,3 km.

Afluenții pe care Bahluiul îi primește în sectorul Belcești sunt Gurguiata, Izmana (Pârâul lui Tomiță; ale cărui ape colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor, dispensar și S.M.A.), Coada Râpei (La Dracea sau Râpa Bârladenilor), Putina (pârâul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului.

Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă).

În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6–7 m.

Vegetația și fauna

În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști. Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut) și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou).

În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi, plopi, frasini, nuci, cireși, meri, pini, molizi.

Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare.