- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10

Stema comunei Aroneanu, județul Iași
Stema comunei Aroneanu se compune dintr-un scut având pe câmp roșu un arac de vie cu trei struguri, de aur. Șeful crenelat, pe hermină, are în mijloc o cruce greacă, de aur.
Semnificațiile elementelor însumate: Șeful de hermină simbolizează mantia domnească și semnifică faptul că în această localitate se află ultima ctitorie înălțată de un domn din clanul Mușatinilor – Biserica Sfântul Nicolae a lui Aron Vodă (1594), monument de referință în evoluția arhitecturii ecleziastice moldovenești. Aracul de vie cu struguri semnifică străvechile vii de la Șorogari. Șeful crenelat face trimitere la incinta fortificată (astăzi dispărută) a mănăstirii de aici. Crucea greacă amintește de hramul Mănăstirii Sfântul Nicolae. Coroana murală, de argint, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.)
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 08 iunie 2004).

Stema comunei Bârnova, județul Iași
Stema comunei Bârnova, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, pe contra hermină, se află un cap de bour, flancat de o roză și de o lună conturnată, totul de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, se află o spadă cu garda în sus, susținută de o lună răsturnată, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Capul de bour (vechea stemă a Moldovei), așezat pe contra hermină, în semn de doliu, semnalează existența în biserica din localitate a mormintelor domnești aparținând familiei domnitorului Dabija Vodă. Sabia și luna amintesc de jertfirea lui Miron Vodă Barnovschi la Istanbul și de unul dintre hramurile bisericii (Tăierea capului Sf. Ioan).Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 07 iunie 2007).

Stema comunei Ceplenița, județul Iași
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Ceplenița se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, cu talpă de azur. Pe toată suprafața scutului broșează un lambel de aur al cărui braț mijlociu este prelungit şi se termină în formă de cruce. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Lambelul cu cruce evocă blazonul familiei boierești Ureche. Lambelul prin forma sa amintește și de podul de piatră de la Zlodica (slv. „zlot” = aur), atribuit lui Ștefan cel Mare. Talpa de azur simbolizează apa peste care a fost construit acest pod. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 11 noiembrie 2013).

Stema comunei Ciurea, județul Iași
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Ciurea se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un clopot cu cruce treflată, de aur. În vârful scutului se află un braț cuirasat care ține în mână un copac dezrădăcinat, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Clopotul simbolizează Mănăstirea Hlincea, declarată în anul 2004 monument istoric; această mănăstire se individualizează prin turnul clopotniță, datat din secolul al XVII-lea. Brâul undat reprezintă râurile Frumoasa, Loci, Juvăț, Tinoasa și Nicolina, care străbat localitatea. Copacul dezrădăcinat, ținut de un braț, face trimitere la colonizarea sârbilor în zonă, care a dus la formarea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 452 din 20 iunie 2014).

Stema comunei Comarna, județul Iași
Stema comunei Comarna, județul Iași, se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un căprior heraldic de aur încărcat cu trei frunze de tei de culoare verde și trei albine de aur așezate în colțurile scutului. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Albinele indică faptul că prima atestare a Comarnei este în calitate de prisacă, aflată în Braniștea Domnească. Ștefan cel Mare cumpără, în anul 1490, această prisacă, pentru a o dărui ctitoriei sale, Mănăstirea Putna. Căpriorul heraldic încărcat cu frunze de tei este aluzie la denumirea satului Osoi, sensul fiind acela de „picior de deal împădurit“. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 987 din 15 octombrie 2021).

Stema comunei Costuleni, județul Iași
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Costuleni se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, încărcat cu un căprior de argint, cu coarne de aur, ieșind dintr-o coroană deschisă de aur; căpriorul este străpuns de o săgeată neagră, cu vârful și coada de aur. Partea superioară (șeful) neagră, undată, este încărcată cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Elementele constituie un rebus heraldic și reprezintă faptul că teritoriul localității a făcut parte din domeniul domnesc de vânătoare (secolele XV-XVIII). Căpriorul semnifică denumirea localității, care în limba slavonă înseamnă „capră“. Șeful negru cu cele trei lacrimi arată că râul Prut, devenit graniță, a despărțit localitatea în două, partea de est a vechii moșii, înstrăinată în anul 1812, dând naștere unei localități gemene. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 798 din 18 decembrie 2013).

Stema comunei Erbiceni, județul Iași
Stema comunei Erbiceni, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut tripartit, având partițiunea superioară formată din două părți egale. În primul cartier, în câmp roșu, se află o jumătate de vultur, de aur, ieșind spre dreapta. În cartierul al doilea, în câmp de azur, se află 3 spice de grâu, de aur, dispuse în pal. În partițiunea inferioară, în câmp verde, se află un plug de aur, orientat spre stânga. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Vulturul semnifică blazonul familiei Cantacuzino, care a clădit în zonă un conac boieresc și 3 biserici, în satele Erbiceni, Bârlești și Totoiești. Spicele de grâu simbolizează bogăția pământului. Câmpul verde reprezintă prezența pășunilor în cadrul acestei așezări, de unde și denumirea de Erbiceni. Plugul arată ocupația tradițională a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 07 iunie 2007).

Stema comunei Heleșteni, județul Iași
Stema comunei Heleșteni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat, de culoare albastră în partea superioară și de culoare verde în partea inferioară. Pe scut broșează doi căpriori îngemănați, de aur, și trei bezanți, de argint, amplasați în colțurile scutului. În mijlocul scutului, în ecusonul negru, se află un stâlp de vamă broșând peste litera „M”, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Cei doi căpriori heraldici simbolizează prin vârfurile lor movilele care au dat numele satului Movileni, localitate componentă a comunei, iar bezanții de argint reprezintă heleșteiele de la care provine și numele comunei. Ecusonul negru și elementele care îl reprezintă simbolizează blazonul familiei Prăjescu, familie care a avut un rol însemnat în istoria Moldovei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 710 din 18 august 2006).

Stema comunei Șipote, județul Iași
Stema comunei Șipote, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În interiorul scutului, în câmp roșu, se află, în centru, o cruce grecească înscrisă într-un cerc, brațul superior al crucii este prelungit de o săgeată, iar vârful săgeții este flancat în dreapta heraldică de o semilună și în stânga de o stea cu 6 raze. În colțurile scutului se află câte un rondou undat, de argint și albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Crucea grecească flancată de cele două astre reprezintă stema lui Luca Arbore, hatman și pârcălab de Suceava în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cele 3 rondouri undate semnifică semnul convențional pentru izvoare, făcând trimitere la denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 07 iunie 2007).

Stema comunei Tătăruși, județul Iași
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Tătăruși se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, încărcat cu un chevron de argint. În partea superioară, în dreapta și în stânga chevronului, se află câte un fag de aur. În vârful scutului, în interiorul chevronului, se află un tătar de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Tătarul face referire la etimologia denumirii localității. Copacii reprezintă pădurea de fag de pe teritoriul localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 11 noiembrie 2013).

Stema comunei Țigănași, județul Iași
Stema comunei Țigănași, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat în formă de furcă. În partea superioară a scutului, în câmp albastru, se află trei stele cu câte șase colțuri, de argint, așezate una și două. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roșu, se află o fântână cu cumpănă de argint. În vârful scutului, în partea stângă, în câmp de argint, se află o fântână cu cumpănă de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificația elementelor însumate: Cele trei stele de argint fac parte din blazonul familiei Carp, care a întemeiat în zonă, în anul 1842, târgul Căminărești. Căminăreștii reprezintă o altă denumire a localității. Fântânile explică denumirea satului Cârniceni, sat component al comunei Țigănași, care își are originea într-un termen din limba slavă veche, însemnând Fântânele. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 904 din 10 octombrie 2005).

Stema comunei Vlădeni, județul Iași
Stema comunei Vlădeni, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în câmpuri roșu și albastru, peste tot broșează o cruce triplă ciuntită (fără brațul inferior din stânga heraldică), ce se sprijină pe o potcoavă, ambele de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Crucea și potcoava reprezintă blazonul marelui vornic Ioan Moțoc, care avea curtea boierească la Iacobeni, sat component al comunei Vlădeni. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
(Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 07 iunie 2007).